Or fi diamantele cele mai bune prietene ale fetelor, dar nici cristalele nu-s de lepadat, mai ales cand au in spate o istorie cel putin la fel de spectaculoasa si nume la fel de branduite precum ale marilor case de bijutieri. Nascute in inima Boemiei, din pasiunea unui inventator, cristalele Swarovski stralucesc astazi in toate colturile lumii.
Doua milenii de lumina
Cristalele de Boemia isi gasesc radacinile cu trei secole inainte de Hristos, cand cuptoarele de fabricat sticla din Corint se intinsesera pana in Europa Centrala. Era nevoie de mult lemn pentru functionarea acestor ateliere, iar zonele impadurite din actuala zona dintre Cehia si Austria ofereau din plin combustibilul necesar.
Intre secolele VIII si X, in Boemia incepe productia de bijuterii si margele de sticla, produse care cuceresc rapid marile curti europene. Cu un secol inainte de mesterii venetieni si a lor celebra sticla de Murano, tot in Boemia incepe, prin 1150, productia de sticla colorata, atat pentru vitralii, cat si pentru diverse obiecte de uz comun – vaze, pahare, platouri, candelabre si decoratiuni. Explozia industriei incepe dupa 1350, cand existau deja inregistrate peste 20 de ateliere de fabricare a sticlei. Din ce in ce mai des, mestesugarii adauga sticlei decoratiuni din asa-numitele „cristale de pamant“ – cuart. Dupa 1500 se impun produsele de sticlarie gravate si/sau pictate. Un asemenea atelier, fondat in 1515, continua sa functioneze neschimbat si astazi, in partea nordica a Boemiei.
In aceeasi perioada, mestesugul este deprins in mai toate regatele, iar piata intra intr-o competitie acerba. Europa straluceste dintr-un colt intr-altul. Un moment critic, ce urma sa schimbe fata acestei industrii, vine in 1797, cand trupele napoleoniene cuceresc Venetia, iar atelierele care produceau sticla de Murano se inchid in masa. Prea putin sensibil la aceste arte, Napoleon merge pana la a desfiinta breasla sticlarilor venetieni, in 1805. Maestrii se raspandesc prin Europa, iar Boemia redevine inima sticlariei si cristalelor.
In 1862, cand se nastea Daniel Swarovski, Boemia era una dintre cele mai pline de bunastare regiuni ale imperiului austro-ungar. In casa Swarovski, existenta gravita in jurul cristalelor. Seniorul era unul dintre cei mai pasionati mestesugari din regiune, iar micul sau atelier era in permanenta plin de ucenici veniti sa invete arta de a taia cristalele. De indata de varsta i-a permis, Daniel s-a strecurat printre elevii tatalui sau. Nimic nu parea atunci sa anunte revolutia pe care Daniel Swarovski o va provoca in lumea cristalelor si bijuteriilor.
La varsta de 21 de ani, Swarovski s-a numarat printre vizitatorii notoriei „1. Elektrische Ausstellung“ – Prima Expozitie Electrica din Viena. Daniel a fost absolut fascinat de tehnicile aduse in prim-plan de Siemens si Edison si si-a dedicat urmatorii noua ani din viata inventarii unei masini electrice de taiat cristale. Dupa noua ani, in 1892, patenta planurile singurei masini din lume capabile sa taie cristalele absolut perfect, cu mai mare precizie si cu o viteza covarsitoare, chiar in comparatie cu marii mesteri.
O companie de familie
Acesta a fost inceputul noii ere in lumea cristalelor. In 1895, alaturi de cumnatul sau, Franz Weis, si de un prieten, Armand Kosmann, Daniel a fondat compania Swarovski. Pana in zilele noastre, afacerea a ramas una de familie. Dupa patentarea inventiei, Daniel si asociatii lui pleaca din Boemia natala si se instaleaza tot in Austria, de aceasta data in micutul oras tirolez Wattens. De la aceasta regiune isi trage numele si primul produs comercializat in companie – tirolitul -, un instrument abraziv pentru taiat si slefuit cristale, inventat tot de Swarovski.
Productia tot mai mare de cristale face ca orice fantezie a modei sa devina posibila. In 1931, Swarovski lanseaza trimmingurile – „impletituri“ din cristale perfect egale, reunite in cele mai spectaculoase dantele de sticla pe care le vazuse piata pana in acea clipa. Trimmingurile sunt imediat adoptate de toate marile case de moda si devin un simbol al rafinamentului.
Dar spiritul de inventator al lui Swarovski nu se putea opri la moda. In 1937 revolutioneaza sistemul de semnalizare pentru drumuri si cai ferate, inventand noi si noi materiale reflectorizante (cunoscute azi sub numele de Swareflex). Indragostit de lumina si de felul in care aceasta se comporta in medii transparente si translucide, Swarovski ii transmite aceasta pasiune si fiului sau cel mare, Wilhelm, pentru care fondeaza, in 1948, compania Swarovski Optics, dupa ce Wilhelm construise, in 1935, primul prototip de binoclu.
Boem de Boemia
Numele lui Swarovski devenise deja, dupa al Doilea Razboi Mondial, o legenda in toata lumea luxului. Colaborarile cu marii creatori ii aduc consacrarea definitiva. In 1955, lucrand cu Christian Dior, Swarovski prezinta prima serie de cristale imbracate in pulberi metalice deosebit de fine, capabile sa reproduca orice nuanta a curcubeului – seria Aurora Borealis. Compania intra in era consumatorista abia in 1960, cand se infiinteaza prima echipa de vanzari. Cat de bun este marketingul devine evident in 1965, cand este lansata seria Strass – initial denumind o serie de accesorii de cristal pentru candelabrele de la Opera Metropolitan si Palatul Versailles. Numele cade pe nedrept in derizoriu, mai ales in zonele din Est, unde „stras“ a ajuns sa fie numele generic pentru orice gablonz stralucitor.
Dupa 1967, compania Swarovski dezvolta un nou interes, in zona pietrelor artificiale, si este prima firma care reuseste sa taie si sa slefuiasca zirconiul cubic, devenit azi cel mai important inlocuitor al diamantului.
Insa nimic nu a schimbat mai tare profilul companiei decat anul 1976, cand unul dintre maestrii slefuitori sculpteaza in cristal un soarece. Pentru prima data, cristalul nu mai era doar un pandant al haute-couture-ului sau al candelabrelor, ci devenea materie prima pentru diverse obiecte finisate. Lebada de „cristal argintiu“ devine rapid simbolul firmei, iar cadourile zoomorfice de cristal Swarovski intra in istorie ca fiind cele mai cautate daruri de lux.
Din 1977, de la prima linie de bijuterii lansata pe piata, Swarovski nu a mai avut nici un moment in care sa nu urce. Inovatii, varfuri de linie, puritate, stil si stralucire – totul a contribuit la raspandirea acestor bijuterii pe intreaga planeta. Azi, compania are nu mai putin de 12.400 de angajati, pe toate continentele, o cifra de afaceri fabuloasa si un parc-muzeu propriu – Swarovsky Crystal Worlds din Wattens, un omagiu adus celui care a taiat prima oara un cristal perfect.